Kékedy László

Portret 28. noiembrie 1920, Sighetu Marmației – 24. martie 2004, Cluj-Napoca
chimist, profesor universitar

Se naște ca primul copil al cuplului Kékedy Lajos – Zepecaner Mária; tatăl fiind funcționar la căile ferate, familia se mută des, astfel Kékedy László va urma școli în diferite localități. Obține diploma de bacalaureat la Colegiul Bethlen din Aiud (1938), va absolvi secția de chimie a universității clujene în 1942 și își susține disertația de doctor la profesorul Szabó Zoltán (1944). Devine asistent la Catedra de Chimie Analitică a Universității Bolyai.

Pe lângă activitatea didactică era preocupat și de munca de cercetare: la început a efectuat experimente pentru detectarea fotocolorimetrică a urmelor de acid boric.

Eforturile sale erau îngreunate de lipsa unor instrumente adecvate. În 1946 se va însura cu Kiss Erzsébet, colegă de universitate, vor avea doi copii: László și Erzsébet.

Din 1951 este profesor universitar, șef de catedră, decan al facultății de profil la Universitatea Bolyai (1953–1959), respectiv Babeș–Bolyai (1961–1966). Din anul universitar 1957/58 s-a introdus în curicula universitară cursul de analiză instrumentală, predarea căruia îi este încredințată (după unificarea celor două universități a ținut cursuri doar în limba română).

Și-a intensificat activitatea de cercetare: împreună cu mai mulți colegi din echipa de cercetare se va dedica rezolvării unor probleme de electroanalitică, fotocolorimetrie și de analitică clasică. În decursul acestor experimente a efectuat analize conductometrice cu curent continuu prin electrozi polarizați; toate instrumentele necesare acestui demers au fost proiectate și elaborate în cadrul instituției.

În toamna anului 1964 Kékedy, împreună cu colaboratorul său va intreprinde cercetări și experimente folosind o metodă electroanalitică nouă, cea a cronopotențiometriei. În 1972 va face o călătorie de studiu în Uniunea Sovietică, urmată în 1974 de un stagiu de cercetare în RFG.

Împreună cu colaboratorii săi a proiectat și elaborat mai multe instrumente de măsurare omologate; datorită rezultatelor va fi numit în comitetul de dezvoltare a instrumentelor electrochimice din CAER.

Performanțele obținute au fost prezentate în reviste de specialitate din țară și publicații în limba engleză; e invitat la numeroase conferințe din străinătate pentru prelegeri despre metodele și invențiile experimentate.

A fost pensionat în 1987, dar a continuat coordonarea unor lucrări de doctorat. După 1990, în calitate de membru fondator al Societății Muzeul Transilvan se va implica în organizarea activității și își asumă atribuții de promovare a cunoștințelor științifice. A îndeplinit funcția de președinte a Secției de Științe Naturale și Matematică din cadrul Asociației. A participat la redactarea mai multor reviste. În 1998 a fost ales membru extern al Academiei Ungare de Științe.

Volume

Bevezetés a kémiai analízisbe. Minőségi analízis [Introducere în analiza chimică. Analiza calitativă]. Curs universitar, 1954.

Mennyiségi analitikai kémia [Chimie analitică cantitativă]. Curs universitar), 1963.

Analiza fizico-chimică. București, 1969.

Caiet de lucrări practice de chimie analitică calitativă. Curs universitar, 1970.

Magyar helyesírási szótár [Dicționar ortografic maghiar, termeni și expresii de chimie] București, 1978.

Fejezetek a korszerű analitikai kémiából [Capitole din chimia analitică modernă]. Cluj, 1979.

Gázszenzorok [Senzori de gaze]. Budapesta, 1983.

 

Bibliografie

RoMIL

Makkay Ferenc – Makkay Klára: Kékedy László élete és munkássága. Magyar Kémiai Folyóirat, 2008 4. sz.

Makkay Ferenc: Emlékezés Kékedy László professzorra. Acta Scientiarum Transylvanica, 2009–2010. 3. sz.

Beck Mihály: Megemlékezés Kékedy Lászlóról 1920–2004. Magyar Tudomány, 2004. 8. sz.

Foto: www.gyorikonyvtar.hu

3minut