Deşi s-a născut şi a trecut în nefiinţă în Ungaria, viaţa şi activitatea lui Bretter György este legată de Transilvania. Obţine diploma de bacalaureat la Satu Mare, după care absolvă facultatea de filosofie a Universităţii Bolyai. Între anii 1954–58 este redactor al cotidianului clujean Igazság, apoi devine asistent universitar la catedra de materialism dialectic şi istoric. Ulterior a predat filosofie şi istoria filosofiei la Conservatorul de Muzică Gheorge Dima şi la Facultatea de Arte Frumoase Ion Andreescu. Orizontul său de interes era mult mai vast, fapt confirmat şi de tematica variată a publicaţiilor apărute în mod constant începând cu a doua parte a anilor 1960.
Era preocupat de istorie şi politică, în eseurile, cărţile sale recurgea adeseori la paralele mitologice pentru a exemplifica şi a explica fenomenele contemporane.
A avut incursiuni şi în domeniul filosofiei limbii (vezi de ex. studiul intitulat Hipotézis a nemzedékek kettős nyelvéről [Ipoteză despre limbajul dublu al generaţiilor], 1973).
Conştiinţa minoritară a maghiarimii din România constituia pilonul esenţial al filosofiei şi gândirii sale, Bretter considerând că – prin situaţia sa specifică – comunitatea maghiarilor transilvăneni e predestinată „spre o analiză de calitate şi originală a circumstanţelor sale de existenţă”.
Pe lângă lucrările proprii a tradus opere pe teme filosofice, a redactat cărţi, a îngrijit manuscrise, printre altele a tradus lucrarea lui D. D. Rosca (Existența tragică, 1970), a redactat versiunea în limba maghiară a cărții lui Louis Althusser Citindu-l pe Marx (1977), câte un volum de studii de Lukács György și Sinkó Ervin în colecția Téka a Editurii Kriterion (1973, respectiv 1975).
La rândul său el însuși a fost tradus în limba română: volumul de studii intitulat Crez și istorie, traducere de Francisc Grünberg, cu o prefață semnată de N. Tertulian, carte apărută în 1979 în colecția Biblioteca Kriterion.
„Înţelepciunea sa prin care a conştientizat noile oportunităţi ale filosofiei »în condiţiile noastre«, stilul său care a fost continuatorul celor mai bune tradiţii ale eseisticii filosofice maghiare şi nu în ultimul rând intransigenţa sa morală îl plasează ca fiind un însemnat reprezentant al literaturii filosofiei maghiare din România de după 1944” – remarcă Lexiconul Literaturii Maghiare din România.
Datorită morţii premature opera sa pare să fi rămas în tors, cu toate acestea moştenirea sa spirituală reprezintă o valoare solidă, memoria fiindu-i păstrată şi perpetuată şi prin faptul că la Cluj funcţionează Cenaclul Literar Bretter György.
Párbeszéd a jelennel. Esszék, tanulmányok [În dialog cu prezentul. Eseuri, studii]. Kriterion, Bukarest, 1973.
Vágyak, emberek, istenek. Tanulmányok, esszék, reflexiók [Dorințe, zei, oameni]. Kriterion, Bukarest, 1973.
Itt és mást. Válogatott írások. [Aici și altceva. Scrieri alese]. Kriterion, Bukarest, 1979.
RoMIL
Egyed Péter: Bretter György öröksége. Studia Universitatis Babeş–Bolyai. Series Philosophia. 1992/2. 13–27.
Angi István: Esszé és filozófia. Korunk, 1971/2.
Rácz Győző: Mítosz és valóság. Korunk, 1967/7.
3minut