Tatăl său își câștiga existența fiind cantonier la căile ferate, rămâne orfan de mamă la o vârstă fragedă. Din cauza greutăților materiale ale familiei, va fi nevoit de mic copil să devină păstor de vaci și de gâște: astfel va avea ocazia să observe și să descopere vegetația din anturajul său, obsevațiile au devenit o pasiune care i-a marcat întreaga viață. Tatăl său a fost repartizat în altă zonă, astfel că va urma cursurile școlii elementare la Cojocna, iar primele clase gimnaziale la Târgu Mureș. Următoarea etapă se derulează la școala pedagogică din Cluj. Deoarece sprijinul primit de la familie a fost insuficient, Nyárády Erazmus a fost nevoit să-și petreacă perioada târgu-mureșeană în condiții extrem de precare, la Cluj va medita elevi mai mici sau chiar colegi de clasă pentru a-și completa resursele financiare.
Datorită excelentelor rezultate de studii va fi admis ca student fără taxă la Facultatea de Studii Naturale–Geografie a Institutului Pedagogic din Budapesta. Performanțele sale și observațiile efectuate în timpul excursilor de studiu îi asigură în scurt timp prestigiul. Cu ocazia acestor călătorii studenții vor vizita și zonele mai puțin cunoscute ale Ungariei din timpul Monarhiei. La Budapesta Nyárády va lega prietenii pe viață cu alte două somități ale domeniului: geologul Bányai János și zoologul Kittenberger Kálmán. Pe perioada studenției a colectat plante în zona munților Tatra, astfel se explică faptul că la repartizare a optat pentru un post de profesor la poalele munților, unde a activat la gimnaziul din Kežmarok între anii 1904–1911. Rezultatele cercetărilor din această perioadă sunt publicate în Botanikai Közlemények și Magyar Botanikai Lapok.
În 1911 va fi mutat la cerere la Târgu Mureș unde va publica peste puțin timp (1914) lucrarea Marosvásárhely és környékén élő tavaszi és nyárelejei növények meghatározó könyve [Flora de primăvară și vară din împrejurimile orașului Târgu Mureș]. Supraviețuiește primului război mondial în condiții vitrege, va asigura existența familiei sale numeroase (cinci copii) prin munci ocazionale.
Volumul Növénytan biológia alapon [Botanică bazată pe biologie] – 1922 – este prima carte de specialitate din perioada postbelică. În 1922 Alexandru Borza îi propune un post în cadrul Grădinii Botanice de la Cluj, din acest moment își va dedica viața activității științifice. Se concentrează pe organizarea și îmbunătățirea herbarului Grădinii și în paralel a colecției personale. Începând din 1923 și-a publicat studiile în publicația de specialitate a instituției în limbile română și maghiară, dar și în cele germane din Vest.
Pe lângă munca de cercetare și-a continuat și cariera pedagogică: era renumit pentru puterea sa de muncă și profesionalismul desăvârșit, programul zilnic ajungând chiar și la 12 de ore. A fost un herbarist temerar, se aventura în zone greu accesibile chiar și pentru alpiniști pentru a culege un exemplar mai rar. Îl caracterizau precizitatea și atașamentul față de natură. Rezultatele cercetărilor sale vor fi însumate în 1937 în cartea Torda-hasadék – Monografikus ismertetés [Cheile Turzii – prezentare monografică] în limbile română și maghiară (un an mai târziu a apărut o variantă prescurtată pentru marele public: A Torda-hasadék nevezetesebb látnivalóinak rövid ismertetése [Scurta prezentare a celor mai renumite atracții din Cheile Turzii].
Monografia intitulată Kolozsvár és környékének flórája [Flora împrejurimilor Clujului] – publicată în perioada 1941–1944 în nouă caiete, coautor: Soó Rezső) – este deasemenea rezultatul unui deceniu de cercetări.
Va fi pensionat în 1942, dar rămâne activ în continuare. În 1948 este ales membru plin al Academiei Române. În această calitate i se propune coordonarea echipei de specialiști meniți să alcătuiască monografia monumentală care viza descrierea florei României. Mai mult de jumătate din cuvintele-titlu ale lucrării de 13 volume Flora R.P.R. – R.S.R. sunt redactate de Nyárády Erazmus Gyula. De numele său se leagă descrierea a 199 de specii, subspecii, forme și variante.
În 1958 a publicat un îndreptar amănunțit cu titlul Flora şi vegetaţia Munţilor Retezat. A fost cel care a descoperit și a descris două genuri de plante noi Triplopetanum (1925, astăzi Alyssum), rspectiv Pietrosia (1963) în Carpații Orientali.
A murit în timpul unui turneu de prelegeri efectuat la Budapesta. A fost înmormântat în cimitirul Házsongárd (Central) din Cluj.
RoMIL
Váczy Kálmán – Bartha Sándor: Nyárády Erazmus Gyula a természettudós. Bukarest, 1988.
Foto: www.szabadsag.ro
4minut