După absolvirea Școlii Profesionale de Prelucrare a Lemnului și Metalului din Timișoara își începe cursurile superioare la secția de sculptură a Școlii de Design din Budapesta în anul 1909, cu o bursă de 500 de coroane oferită de urbea natală. I-a avut ca maeștri pe Maróti Géza, Mátrai Lajos și Simay Imre. Obține diploma în 1912, după care e reținut la Școala de Artă Decorativă în postura de asistent.
La începutul primului război mondial e înrolat în regimentul croat nr. 96. și va participa la prima ofensivă eșuată din Serbia. Unitatea sa e transferată pe frontul din Galiția, după un an e luat prizonier, dar reușește să evadeze din lagărul de la Krasnoiarsk. Desenele sale efectuate în tabăra de prizonieri vor apărea în revista Lapfordítások. După peripețiile prizonieratului ajunge la Moscova, unde va intra în contact cu mișcările de avantgardă apărute pe elanul revoluției, și urmează cursurile Institutului de Arte Frumoase timp de doi ani. Aici îl va cunoaște pe Vasili Kandinski, Kazimir Malevic, Vladimir Tatlin, Anton Pevsner, Maiakovski și Maxim Gorki.
În decursul vieții își va aminti adesea de trăirile acestei perioade, singurul episod sumbru pe care-l încearcă să-l șteargă din memorie era cel al prizonieratului.
Revine în orașul natal în 1921 în urma unui schimb de prizonieri. Își organizează prima expoziție personală, în care se pot detecta deja afinitățile spre limbajul expresiv modern. Va efectua o călătorie de studii la München, însă orașul e prea scump și se va muta la Drezda, unde petrece un an. Se întoarce în 1924 la Timișoara și deschide o școală artistică împreună cu pictorul Varga Albert.
A fost cel mai însemnat reprezentant maghiar al sculpturii cubist-constructiviste. Reproducerile sculpturilor sale și desenele sunt publicate în revistele Temesvári Hírlap, Periszkop, Erdélyi Helikon, Pásztortűz, Banatul, Analele Banatului și Havi Szemle. A proiectat basoreliefuri pentru frontispicul casei lui Ady Endre din Timișoara, respectiv pentru clădirea Căminului Muncitoresc din oraș. A pregătit schițele pentru copertele volumelor semnate de Finta Zoltán, Asztalos Sándor, Alma Cornea-Ionescu, Kubán Endre și alții. A efectuat mai multe portrete ale lui Ady Endre și Varga Albert, este autorul a numeroase busturi, reprezentându-i pe poetul Endre Károly, compozitorul Sabin Drăgoi, pictorii Szuhanek Oszkár și Varga Albert.
Influențele perioadei moscovite, viziunea futurismului rusesc pot fi surprinse în sculptura Sebesség [Viteza], o lucrare de mici dimensiuni, despre care dispunem astăzi doar de o reproducție tip carte poștală. Temele vizând perioada prizonieratului revin frecvent pe simezele artistului. Dintre aceste lucrări se evidențiază creațiile Muzsik balalajkával [Mujic cu balalaică] și Balalajkázó nő [Femeie cu balalaică]. Însuși sculptorul știa să interpreteze melodii pe acest instrument tradițional rusesc. Gallasz a reușit să-și etaleze calitățile de monumentalist în urma unor comenzi, fiind invitat să creeze monumente în cinstea eroilor primului război mondial, respectiv pentru proiectarea și efectuarea unor basoreliefuri pentru urnarea unor clădiri.
Zsákhordó [Cărăușul], bronz, Galeria de Artă din Arad
Szalome, bronz, 1927, Galeria Națională Maghiară de Artă
Ülő nő [Femeie șezând], 1930
Első világháborús emlékmű [Monumentul eroilor Primului Război Mondial], Sándorháza
Hősök emlékműve [Monumentul eroilor], Varjas
3minut