A absolvit secția de grafică a Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj în 1972, fiind discipolul lui Feszt László, a cărui tehnică l-a impresionat în mod deosebit. Lucrarea de diplomă, o serie de ilustrații pentru eposul finlandez Kalevala (tradus de Nagy Kálmán), a fost executată la solicitarea Editurii Kriterion. Succesul era indubitabil: în același an volumul a câștigat premiul II. la Salonul Național de Carte. În fond din acest moment a demarat cariera de ilustrator de carte, Baász fiind invitat să ilustreze poemul epic de către două edituri de prestigiu din Ungaria: Európa și Helikon (1975). Știrea succesului a ajuns și în Finlanda, dar va primi acceptul autorităților doar în 1988 de a pleca cu o bursă de studii în țara scandinavă.
După terminarea studiilor superioare va da concurs pentru a deveni scenograf la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, dar nu va obține postul; a refuzat repartizarea la o fabrică. În 1972 se însoară cu violoncelista Szűcs Júlia, din căsnicie se nasc gemenele Eszter și Anna (1974). Timp de patru ani activează ca artist liber profesionist, în 1976 se va muta la Sfântu Gheorghe, unde devine directorul artistic la galeria municipală. Își continuă totodată activitatea de ilustrator, colaborând preponderent cu Editura Kriterion și revista Korunk.
Prezența sa a adus o doză de efervescență în viața artistică a orașului, în 1977 i se atribuie un atelier, inițiează și organizează expoziții.
Din cea de a doua căsătorie cu artista plastică Szigeti Pálma se va naște Baász Orsolya, extrem de talentată și ea, din moment ce a absolvit secția de grafică a Institutului de Arte Plastice din București, în prezent trăiește și creează la Sfântu Gheorghe.
Baász Imre a elaborat noi moduri de exprimare artistică în anii ’80, a executat primele lui instalații, a experimentat acțiuni artistice (de ex. A mítosz születése [Nașterea mitului], 1981; A bőrönd elföldelése [Îngroparea cufărului], 1981; A helyszín [Locația], 1983; Egy képzelt repülés veszélyei [Primejdiile unui zbor imaginar], 1986). În 1983 a realizat seria grafică A Föld sebei [Rănile Pământului]. Organele Securității îl supraveghează încă de la sfârșitul anilor ’70. În 1982 e concediat de la muzeu, și a devenit din nou liber profesionist. În anul 1985 obține premiul Graficianul Anului din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România.
E o prezență permanentă a simezelor, având expoziții personale începând cu cea din Sfântu Gheorghe, continuând în marile orașe transilvane și până la Budapesta, dar lucrările sale ajung și în Elveția și Finlanda. În 1990 reușește să obțină postul de scenograf la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, fiind concomitent și profesor la Institutul de Arte Plastice din București.
Creațiile sale au adesea o tentă moralizatoare, abordează probleme existențiale, un motiv important al artei sale fiind reflectarea condiției minoritare a maghiarimii din România.
Pe lîngă activitatea sa artistică Baász este și un promotor de evenimente, a organizat expozițiile naționale de artă avantgardă pentru artiștii tineri Medium 1. și Medium 2. (1981, 1991), respectiv festivalul de artă acționistă AnnART, care se desfășura pe malul lacului Sfânta Ana din județul Harghita.
Se afla în plenitudinea puterii de creație, când va deceda tragic în urma unui malpraxis medical, opera sa rămâne astfel în tors.
Bornemisza Péter: Elektra; Teatrul Maghiar de Stat din Cluj (1974)
Harold Pinter: A gondnok [Îngrijitorul]. Odorheiu Secuiesc (1982)
Kalevela. București, 1972; Budapesta, 1975.
Hervay Gizella: Zuhanások [Prăbușiri]. Bukarest, 1978.
Boris Pilnyak: Meztelen év (Anul gol). Budapesta, 1978.
Cluj, 1970 (Împreună cu Sipos László; prezentată la București și Târgu Mureș).
Arad, 1971 (expoziție individuală).
Békéscsaba, Gyula, 1971 (expoziție de grup cu artiști arădeni).
Cluj, 1973 (expoziție colectivă de gravură).
Miercurea Ciuc, Arad 1974 (expoziție individuală).
Cluj (Galeria Korunk), 1974, 1977 (expoziție individuală).
Lăzarea, colonie de artiști, 1975.
Arad, București 1976 (expoziții ex libris).
Sfântu Gheorghe, Covasna, 1977 (expoziții colective).
Brașov, Odorheiu Secuiesc, 1983 (expoziție individuală).
Turku, Stockholm, 1988.
Olanda, 1991 (expoziție colectivă).
Sfântu Gheorghe, febr. 1991. (expoziție individuală cu ocazia împlinirii a 50 de ani).
Budapesta, 1994.
4minut